Acesta este un articol dedicat acelora dintre dumneavoastră care sunteţi curioşi sau chiar pasionaţi să citiţi despre homeopatie. Fiindcă o parte dintre pacienţii mei intră în această categorie, şi fiindcă ştiu că aceste lecturi sunt pe cât de fascinante pe atât de pline de capcane, voi încerca să aduc puţină lumină şi încredere în prescripţiile pe care le veţi întâlni.
Înainte de toate, trebuie să evitaţi cu orice preţ să suprapuneţi descrierea unui remediu cu prescripţia care vi s-a făcut. Este eroarea care se face cel mai des. De ce? Fiindcă descrierea pe care o citiţi este caricaturală, ea exagerând nişte trăsături care numai rarissim se întâlnesc în realitate. Cel mai frecvent se întâlnesc doar schiţate la dvs., doar ca o tendinţă de caracter, sau uneori chiar… deloc. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, atunci când s-a experimentat substanţa respectivă, au fost prelevate simptome de la un întreg grup de subiecţi şi s-a alcătuit un tablou general al remediului. Dar nu toţi subiecţii au avut toate simptomele. Aşa şi în realitate, nu toţi pacienţii care au nevoie la un moment dat de un anumit remediu au toate caracteristicile remediului. Rolul nostru, al medicilor homeopaţi, este să alegem ce anume e important la un pacient în momentul la care s-a prezentat la noi. Niciodată nu ne aşteptăm să găsim la pecient toate caracteristicile unui anumit remediu.
Apoi, chiar dacă nu vă regasiţi în descrierea generală a remediului, homeopatul se poate să fi ales un buchet de semne care să indice un anumit remediu “situaţional”, adică indicat în momentul consultaţiei, şi la care ulterior să nu mai apeleze.
De aceea, este foare riscant să începeţi a lua remedii după ce citiţi prin cărţi. Farmacopeea homeopată cuprinde mii de remedii, şi uneori diferenţele dintre ele sunt extrem de subtile. Pentru a le diferenţia, homeopaţii fac ani buni de pregătire, incluzând cursuri, lecturi şi, mai presus de orice, întâlnind cazuri practice. Toate ajută să se dezvolte în homeopat o intuiţie pe care nici o lectură nu o poate înlocui. Riscul e să luaţi ceva care să nu vă ajute în nici un fel sau chiar, în cazul persoanelor hipersensibile, să dezvoltati, e drept, trecător, simptome care nu sunt ale dvs, ci ale remediului luat greşit.
O altă capcană căreia îi cad pradă spiritele uşor sugestionabile este confuzia dintre numele remediului şi o anumită boală sau substanţă cu potenţial toxic. Aceştia, dacă ignoră unul dintre principiile de baza ale homeopatiei, anume diluarea “infinitezimala”, deci dincolo de orice toxicitate, a substanţei de origine, oricare ar fi ea, pot întoarce spatele unei terapii valoroase numai pornind dintr-o frică nejustificată.
În concluzie, ghidaţi-vă după intuiţie: dacă simţiţi că homeopatul vă ascultă atent (el este acolo în primul rând ca să vă asculte pe dvs, el trebuie să vorbească numai atât cât să vă dea nişte lămuriri importante!), că face totul ca să vă înţeleagă, atunci acordaţi-i încredere: vindecarea e un proces care se întîmplă în doi!
– Dr. Firuti –